Pentru a intelege pe deplin si a sintetiza cat mai mult posibil volumul imens de informatii si inregistrari ar trebui sa facem o distinctie clara intre termeni.
Termeni si concepte
Fenemonele parapsihologice, in speta intalnirile intre fiinte umane si alte sfere, sunt definite dupa cum urmeaza:
Parapsihologia reprezinta un studiu efectuat asupra unor evenimente asociate cu experienta umana. Desi aceasta definitie are o sfera de cuprindere foarte larga, ea isi pastreaza rigurozitatea caci intr-adevar, parapsihologia este menita sa reconsidere intreaga experienta umana, oferind o noua viziune asupra vietii.
O premisa aparent de bun simt, ce a dominat multa vreme mentalitatea comuna, este faptul ca lumea obiectiva si cea subiectiva sunt complet distincte, neexistand bucle sau interconexiuni intre ele. Lumea subiectiva este aici, in cap iar cea obiectiva este acolo, in exterior, in lume.
Exista 3 categorii de fenomene incluse in aceasta sfera:
-ESP – perceptii extrasenzoriale posibile ca urmare a dinamizarii aspectului receptiv, lunar, Yin al fiintei; din aceasta categorie fac parte: intuitia, premonitia, clarviziunea, clarauditia s.a. Din categoria de oameni care au asemenea capacitati fac parte mediumii, si in general persoanele foarte sensibile.
-PK – psihokinezie – fenomene psihokinetice prin care constiinta poate actiona fizic asupra materiei. Aceste fenomene se realizeaza in urma dinamizarii aspectului emisiv, solar, Yang al fiintei. Din aceasta categorie fac parte: levitatia, telekinezia, psihofotografia, materializarile, inedia. Oamenii care au asemenea capacitati sunt persoane cu o vointa foarte puternica.
-Fenomene sugestive privind supravietuirea dupa moartea corpului fizic, incluzand experientele din preajma mortii (NDE – “near death experiences”), aparitiile unor spirite si reincarnarea.
Pana avem de-a face cu aceste “intalniri” nocturne. Scepticii le-au pus pe seama perceptiilor extrasenzoriale acute, iar optimistii le-au vazut ca pe niste “treceri”, experiente la limita dintre somn si realitate, dintre vis si reverie, limita subconstientului. Indiferent cum am privi problema trebuie sa intelegem mai intai originea acestor fenomene iar apoi sa trecem la analizarea atenta a diverselor cazuri amanuntit diagnosticate.
Religia
In privinta originii, este foarte evident ca religia a avut un rol covarstitor in crearea lor. Nu atat religia, cat miturile, legendele si povestile populare.
Inca din vremea vechiului Ierihon avem semnalate astfel de intalniri. Se pare ca intreaga fabulatie se afla in spatele panzei de paianjen tesute de rabini in acele vremuri. Luand spre analiza Kabbalah ebraica, Torah, Talmudul, Zoharul si nu numai vom observa ca toate aceste relatari isi au originea in mitul lui Lilith, prima femeie si deasemenea, prima sotie a lui Adam.
Izgonita de sotul ei, din motive “adamice” desigur, Lilith devine printr-o neferiita intorsura a sortii, sau prin prisma rabinilor mama demonilor succubus si incubus. Cu timpul, povestirile despre ea devin din ce in ce mai sacabroase, perverse si nefondate.
Sa ne intrebam care a fost motivul decaderii. Ce a simbolizat Lilith si izgonirea ei. Ca si urmatoarea ei surata, care cedeaza sarpelui si ispitei, Lilith ar fi trebuit sa aiba o vina. Care a fost aceea si oare invatatorii acelor timpuri au expus-o asa cum trebuia? Oare urmasii au transmis-o si noi am receptionat-o asa cum trebuie? Am inteles intr-totul sau ceva s-a pierdut pe drum?
Sa reluam putin povestea.
Adam si Lilith
In prima varianta a Bibliei foarte importanta era semnificatia cuvintelor. Pentru ca traducerea a luat din sensul cuvintelor. Adam si Lilith – Adam si Eva.
Numele de Adam asa cum apare in Geneza – Domnul Dumnezeu a plamadit pe om/Adam din tarana pamantului si a suflat in narile lui suflare de viata si s-a facut omul/Adam fiinta vie“ – provine, de la tarana”, “pamant” Dumnezeu l-a plamadit pe Adam din “adama” deci, “cel pamantesc”. Numele de “adam” este folosit in Biblie pentru om in general si ca nume colectiv pentru tot neamul omenesc.
Adam a chemat numele femeii sale Eva, fiindca este mama tuturor celor vii“. Numele de Eva, inseamna “cea vie”, provenind din radacina (“a fi viu”).
Lilith – Conform legendei Cabala, Dumnezeu ar fi creat pe Adam si pe Lilith din tarana (“Dumnezeu a facut pe om dupa chipul Sau, l-a facut dupa chipul lui Dumnezeu; parte barbateasca si parte femeiasca i-a facut” – Genesa 1:27)
Exista si alte relatari conform carora Adam si Lilith au fost conceputi ca frati gemeni, cea din urma cerand sa ii fie recunoscute drepturile a fost izgonita. La musulmani, ea devine sotia Satanei. Tot in Cabala ea se imperecheaza cu demonii avand copii cu acestia.
De aici deriva intreaga malformatie a adevarului pe care l-au scris parintii patriarhi.
Antichitatea
Destul de ciudat, dar in Antichitate a fii rapit de zeii Olimpului, a procrea cu monstrii Eladei, a fii purtat pe nori era o practica nicidecum obscura. Exista zeci de astfel de relatari in mitologie si mitografie. De la buddhisti la greci pana la precolumbieni. Ce-i drept, grecii au dus la apoteoza impreunarea cu fiintele ceresti. La fel si evreii, babilonienii si alte neamuri din Semiluna fertila care aveau legende despre impreunarea cu ingerii Domnului sau cu Uriasii acelor vremuri antediluviene. Chiar in relatarile prebiblice Eva il insala pe Adam cu Sarpele.
Evul mediu
Tot din cauza Bisericii din ce in ce mai des in Evul Mediu s-a crezut ca aceste “intalniri” iau forma posesiunilor demonice. Inchizitia a devenit celebra din cauza cazurilor judecate pe aceste baze putin probate si bineinteles probabile. Acuzate de vrajitorie sau ca s-ar fi culcat cu insusi Diavolul sau cu genii de-ale acestuia, femeile erau arse pe rug. Aici putem ajunge desigur si la conceptia maniacala a Evului Mediu despre erotism si sexualitate.
Conceptii sau mai bine zis prejudecati, tare morale bine inradacinate, traditie si fanatism religios. In aceste cazuri, orice copil conceput cu o astfel de entitate malefica ar fi avut puteri speciale (de aici legenda lui Merlin, nasterea Antichristului). Deasemenea, femeile posedate pe demon erau “insemnate” cu sigiliul acestuia, cel mai des un sarpe stilizat. Lipsa educatiei, a tratamentului medical de specialitate (in cazul nevrozelor, epilepsiilor, bolilior psihice), fanatismul clerului au condus la episoade sangeroase precum cel din Harlem si arderea vrajitoarelor pe rug.
Explicatii medicale – Sleepparalysis
Psihologii refuza sa creada in existenta unor forte nevazute si cu puteri supranaturale. Ei spun ca totul este absolut normal si ca trairile respective sunt declansate de o stare speciala a organismului, numita sleepparalysis.
Fenomenul de “sleepparalysis” este foarte intalnit, in special la fete si femei tinere. Acestea primesc vizita unei entitati malefice, denumita incubus sau popular, zburator, care se poate finaliza cu un contact sexual violent si dureros. Cauzele agresiunii pot fi mai multe: fie e vorba de o legatura psihica intre agresat si agresor fie intrarea victimei intr-o stare de rezonanta cu entitatea agresiva, pe fondul unui psihism necorespunzator frustrari sexuale, stari de furie, de deznadejde s.a.m. d – fie e vorba, pur si simplu, de o incarcatura malefica a locului unde se produce agresiunea. Starea se produce de regula in timpul somnului, atunci cand legaturile nervoase catre membre se taie, pentru a impiedica starea de somnambulism. Starea de paralizie se instaureaza fie putin mai devreme, cand omul este intre starea de trezie si somn, numita si stare hypnagogica fie putin mai tirziu, la trezire, in starea numita hypnopompica. E ceea ce s-ar spune o nesincronizare a doua functiuni de baza ale organismului. Oare cati nu-si amintesc de cosmaruri si de senzatiile traite in timpul acestora cand nimeni nu poate fugi sau fuge foarte greu?! Cauza e aceeasi: sunteti in somn si nu aveti conexiune cu sistemul nervos care guverneaza mainile si picioarele. Partea din creier care este vinovata de sleep paralysis o afecteaza si pe cea vecina cu ea, oferind omului senzatia ca langa el mai este cineva, ca nu este singur, ca se sufoca si ca aude respiratia unei alte persoane.
In cele din urma ramane la termenul pura fictiune? Au aceste relatari si enigme disputate vreo baza reala? Sunt ascunse doar in subconstientul nostru primitiv? Sunt ele oare asemanatoare acelor arhetipuri tipice lui Jung? Sunt insasi parte a sufletului si temerilor noastre? Asta vom continua sa ne intrebam…
www.descopera.org
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu